Hai sa incercam ceva, o sa pun la statusul de la ym textul “NU da click aici!”, cu link către acest post. Cine are totuşi curiozitatea de a ignora o recomandare şi pe care curiozitatea nu îl lasă să doarmă noaptea, este invitat sa lase un comentariu şi sa-mi spună şi mie dece a dac click.
După cum puteţi vedea, acest bloguleţ nu monetizează, deci nu am nimic de câşstigat de pe urma acestui experiment.
Asteptam într-o staţie de RATB, când a fost greva aia nenorocita a metrorex-ului şi era un haos total in oraş, şi uitaţi-vă peste ce anunţ am dat:
poate îi fac reclamă tipului, dar până la urmă, este bafta lui că am dat de anunţ 
Acum 10 minute am terminat vizionarea filului Eu cand vreau sa fluier, fluier.
Drăguţ, bine, drăguţ în sensul execuţiei şi a cast-ului, pentru că povestea filmului este orice altceva decât drăguţă.
Este povestea unui adolescent incarcerat, care urmează sa fie în două săptămâni. În ultimele zece zile de puşcărie, alfă că sa întors acasă “curva de măsa”, care vrea să-l ia in Ilatia pe fratele mai mic al lui Silviu (puşcăriaşul nostru). Totul ia o întorsătură urâtă cand Silviu, cu capsa pusă pe practicanta din cabinetul de psihologie, o răpeşte, o cheamă pe maică-sa şi o pune să jure ca nu-l va lua pe ăla micu după ea. După toată tevatura, ia maşina directorului de la penitenciar şi o duce pe Ana la o cafea.
Se întoarce către puşcărie, interceptat şi de mascaţi.
Povestirea mea este una cât se poate de sumară şi vă invit deci să vizionaţi filmul.
Va las pe voi sa trageti concluzii. Este cel mai lung post de pe blogulet, si credeti-ma, nu public hectare decat daca merita cetite.
Here we go…
In vreme ce romanii sunt hipnotizati de campania electorala, se trag sforile de catre grupurile financiare care se pregatesc sa cumpere activele majore ale tarii, in regim de solduri. O sa va invit sa urmariti o discutie purtata de mine cu un bancher, pe tema scenariului pentru 2010, si o sa va las sa trageti concluziile. Nu conteaza banca unde lucreaza acest om, ci pur si simplu, strategia ampla, pusa la cale peste capetele noastre, care par sa nu se mai dezlipeasca de manipularile si circul campaniei electorale.
Un fost sef de la CIA spunea ” daca stii cum si cu ce sa manipulezi atentia cetateanului, si pui in stanga lui un spectacol de circ, nu o sa observe portavionul din dreapta lui”
more…
Poate ma trezesc prea tarziu, cert este ca a trebuit sa scriu aceasta intrare. Trebuie sa-mi manifest dezgustarea si dispretul fata de ce sa intamplat de vre-o doua saptamani in coace cu outdour media din Sibiu.
Suntem invadati. Ne cotropesc cei responsabili cu spalarea creierilor (de aici si “clor”-ul din titlu). Unu ca vrea ceva cu bun simt, altul cu frica de care nu se scapa, un al treilea cu nu mai stiu ce… toti acesti distinsi oratori (ale unor slove pe care le scrie oricine numai nu dinsii) vin si ne spun, si se acuza, si se injura politic, si se zvarcolesc in cacatul propriei creatii.
more…
Asta seara, pe cand ieseam din bloc, indreptandu-ma catre una din carciumele in care imi duc veacul in ultima vreme, mi-a venit un gand cat se paote de ciudat.
Ma gandeam la integritatea individului, la valorile si prinţipiile care sunt de ceva vreme uitate. Si asta ma duce direct cu gandul la dictionare.
Cum in vremurile noastre de economie de piata, tot ce conteaza este profitul, ma astept ca in viitoru nu foarte indepartat, editorii DEX-ului sa scoata din componenta acestuia o duzina de cuvinte care nu mai sunt folosite de fiecare muritor (verticalitate, moralitate, decenta, perspicacitate, sinceritate, corectitudine, etc.).
more…
Spuneam initial ca urasc politica, nu o urasc ca si principiu definit, mai degraba urasc nivelul in care vorbim despre politica, participam la actiunile politice, analizam situatiile politice, suntem influentati de actiunile politice si mai ales, oamenii politici de pe meleagul mioritic.
Alte 2 lucruri pe care le urasc din toata maduva oaselor, si cu astea intregesc stfanta treime a ceea ce urasc cu desavarsire, sunt corporatiile si pe americani. In continuare, voi incerca sa imi motivezi ura fata de aceste doua chestiuni.
Ascultam melodia lui Puya – Change (pe mtv.ro, video mai jos), care ma spameaza efectiv ultima saptamana pe la toate posturile de radio precum intamplarile guvernului (dupa cum spuneam, nu vorbesc despre politica si deci subiect inchis).
Revenind la subiect, Puya si ceilalti doi distinsi artisti ne zic ca cica “I can change the world”. Replica, “I can’t fucking change anything in this world”. Tot ce pot schimba este felul in care ma priveste lumea, si asta relativa, pentru ca, precum in proverbul cuielor in usa (stiti, ala in care tatal batea cate un cui in usa de fiecare data cand copilul face cate o boacana, pana umple usa de cuie, baiatul se schimba, face fapte bune si scoate toate cuiele…
more…